Linkuri accesibilitate

Lupta pentru reforma bisericii catolice. O adunare sinodală cere schimbări


„Micul Vatican” din Berlin, denumirea bisericii catolice din Berlin, Kreuzberg (Foto: William Totok)
„Micul Vatican” din Berlin, denumirea bisericii catolice din Berlin, Kreuzberg (Foto: William Totok)

Aşa-numita adunare sinodală catolică, desfăşurată la sfârşitul săptămânii trecute, s-a pronunţat pentru anumite reforme în cadrul bisericii catolice şi pentru o transparenţă mai mare.

Lupta pentru reforma bisericii catolice
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:03 0:00
Link direct



În paralel cu această adunare s-a organizat la Frankfurt pe Main o reuniune a unor grupări care critică politica bisericească în domenii sensibile, care constituie dogme seculare şi de care nimeni nu se atinge. Din aceste grupuri fac parte mişcarea feministă catolică „Maria 2.0“, mişcarea „Homosexualii şi biserica” şi „Mişcarea populară bisericească”. Aceste grupuri, constată presa germană, constituie un soi de opoziţie extraparlamentară faţă de „adunarea sinodală” pomenită. Ele şi-au propus o democratizare a bisericii. A zecea aniversare a declanşării scandalului legat de abuzurile sexuale dintr-un liceu iezuit din Berlin, a impulsionat discuţiile reformiste, a stârnit controverse şi reacţiile unor episcopi tradiţionalişti.

Persoanele abuzate cer din partea bisericii despăgubiri individuale. Până-n prezent, biserica refuză astfel de revendicări.

În urma scandalului, biserica romano-catolică din Germania a înfiinţat o comisie care a cercetat abuzurile. Concluziile comisiei au fost nimicitoare. În raportul comisiei, publicat în urmă cu trei ani, s-a precizat că au fost cercetate 38.000 de dosare. Din datele cuprinse în ele s-a dedus că 3.677 de minori au fost abuzaţi sexual de către 1.670 de clerici (preoţi, căluguri şi călugăriţe). S-a criticat faptul că reportul se limitează doar la constatări statistice fără a da vreun nume. Din surse independente se cunosc numele a 312 de învinuiţi şi se ştie că 124 dintre ei au murit. Nicio persoană nu a fost deferită justiţiei.

Critici ai raportului vorbesc despre o „cultură a tăcerii” în cadrul bisericii şi cer înfiinţarea unei alte comisii, care să nu fie compusă din persoane desemnate de biserică.

Polemicile care au dominat discuţiile din Frankfurt s-au referit şi la problema celibatului, impus preoţilor catolici, a respingerii homosexualităţii şi la interdicţia pentru femei de a deveni slujitoare ale cultului, adică să fie investite pentru a oficia actele de cult.

O impunere a ultimului punct în practica actuală bisericească se află în programul revendicativ al mişcării Maria 2.0. Revendicarea principală a acestei mişcări este egalitatea între sexe şi renunţarea la patriarhatul confesional catolic tradiţional.

Cele mai multe biserici protestante permit femeilor să ocupe funcţia de preot. În Germania există femei care ocupă şi funcţii superioare, exercitate, în trecut numai de episcopi bărbaţi.

Ilustraţie:

„Micul Vatican” din Berlin, denumirea bisericii catolice din Berlin, Kreuzberg (Foto: William Totok)

Previous Next

XS
SM
MD
LG